Meseria de parinte

Adevarul este ca de-a lungul istoriei copiii s-au nascut, au fost crescuti si educati si au devenit adulti care au crescut si educat la randul lor urmatoarele generatii de oameni…

Cum s-au transmis informatiile despre cum sa procedam, ce sa facem si ce sa nu facem cu copiii, cum sa ii ingrijim si cum sa ii pregatim pentru viata de adulti?

Cine, ce si mai ales cum  ne pregateste pentru realitatea vietii de ”om mare”?  Cum stim sa fim parinti?!

Exista studii recente, facute pe grupuri de maimute antropoide (cimpanzei), care, dupa ce cresc in captivitate, separati de grupul mare de origine, in decurs de cateva generatii isi pierd cunostintele despre cresterea puilor (poate nu sunteti surprinsi, pentru ca vedem adesea stiri la tv despre animale de la zoo care isi resping puii). Asadar, cercetatorii au concluzionat ca apartenenta la un grup si observarea obiceiurilor grupului de a creste puii este un factor important care contribuie la transmiterea informatiilor necesare viitorilor parinti.

Daca observam populatii rurale din America Latina sau triburi de bastinasi de oriunde de pe planeta, putem constata ca acolo, copiii de 12 ani stiu foarte bine sa interpreteze semnalele unui bebelus (diferitele tipuri de scancete si plans) si sa actioneze pentru a intampina nevoia respectivului bebelus. Acesti copii cresc intr-o comunitate mica, unita, fiind martori de mici la toate activitatile specifice de crestere si ingrijire a copilului, din primele clipe de viata si invata pas cu pas toate tainele copiilor si modurile potrivite de a le raspunde.

Si noi, parintii din orase avem, e adevarat, instincte parentale, insa, adesea ne lipsesc exemplele concrete, sau informatiile concrete despre cum ar trebui sa procedam, sau, ceea ce este cel mai trist, avem informatii contradictorii, adesea bazate pe superstitii sau obiceiuri neverificate stiintific si ne putem gasi adesea intr-o stare de debusolare, nemaistiind ce cale de educatie sa alegem pentru binele copiilor nostri si al familiei.

Sunt mama… si scriu din experienta. Metoda de crestere a copiilor pe care am ales sa o cultiv in familia mea este educatia parentala democratica. Am ales aceasta metoda dupa ce am participat la workshopurile Alethei Solter, fondator al The Aware Parenting Institute. Abordarea democratica presupune cunoasterea nevoilor psihologice si fiziologice ale copilului si ale parintelui. Nu este nimic pretentios, nimic pretios. Este nevoie doar de practica. De fapt, practica m-a convins.
Am aplicat, atat eu cat si alte mame prietene cateva din sugestiile primite la workshopuri si au dat rezultate imediat. Apoi am continuat sa cultivam acest stil de educatie si acum, cu ajutorul unei echipe motivate de mamici-specialisti si cu suportul unor parteneri corporativi, derulam programe gratuite de educatie parentala pentru parinti care sunt interesati de metode blande si eficiente de crestere a copilului, dar nu dispun de mijloace suficiente pentru a plati astfel de servicii.

Cresterea democratica a copilului este o abordare de crestere constienta a copilului, care are la baza numeroase studii si cercetari stiintifice in domeniul psihologiei dezvoltarii. Se intemeiaza pe o atitudine democratica in relatia parinte copil, care implica respect fata de nevoile, emotiile si dorintele acestuia.

Ideile principale sunt
Cresterea copilului avand in vedere legatura emotionala securizanta. Aceasta legatura se construieste si mentine prin:
· Nastere naturala si contact imediat cu bebelusul
· Contact fizic cu copilul prin tinut in brate, mangaieri reconfortante, gesturi de tandrete
· Alaptat prelungit
· Raspuns prompt cand copilul plange
· Receptivitate fata de nevoile bebelusului si copilului

Aplicarea principiilor disciplinei non-punitiva. Aceasta disciplina presupune o atitudine democratica in relatia cu copilul care se bazeaza pe:
· Nici o pedeapsa de nici un fel
· Nici o recompensa sau mituire
· Cautarea si intelegerea nevoilor, emotiilor, trairilor care sunt la baza comportamentului dificil
· Gestionarea furiei parintilor
· Rezolvarea pasnica a conflictelor (intalniri de familie si mediere)

Acordarea de timp pentru vindecare de stres si traume. Acest proces este facilitat de:
· Recunoasterea stresului si a traumei ca si cauze primare pentru comportamentul problematic si problemelor emotionale
· Accent pe preventia aparitiei stresului si a traumelor
· Recunoasterea efectului vindecator al plansului, rasului, jocului in relatia parinte-copil
· Acceptarea empatica a emotiilor pozitive sau negative ale copilului

Obiectivul acestei abordari este sa ajute parintii sa isi creasca copii fara pedepse si recompense, fara disciplina autoritara, fara a le neglija emotiile si trairile
Astfel parintii pot mentine relatia pe temen lung cu copii si ii vor ajuta sa devina adulti empatici, toleranti fata de situatiile dificile si cooperanti.

Parintii au prilejul de a deveni constienti de modul in care interactioneaza cu copilul si de modalitati noi prin care isi pot imbunatatii  comunicarea cu acesta. Principiile sunt usor de aplicat si au o baza stiintifica

Copiii crescuti in acord cu principiile Educației Parentale Democratice  reusesc sa isi mentina o relatie sanatoasa cu parintii lor pe termen lung. Ei sunt cooperanti, empatici, non-violenti si au o imagine despre sine realista, putand sa isi accepte si sa faca fata si emotiilor dificile. De asemenea, in plan social, acesti copii sunt cooperanti si nu manifesta agresivitate fata de cei din jur, dand dovada de empatie si intelegere.

Parintii care au participat la workshopuri-le de Educatie Parentala Democratica au avut urmatoarele beneficii:

· O crestere a disponibilitatii emotionale in relatia cu copilul
·  Sentimentul de suport si sustinere din partea grupului de parinti
·  Increderea in rolul de parinte
·  Constientizarea propriilor emotii si experiente dificile din perioda copilariei
·  Intelegerea etapelor de dezvoltare pe care le parcurge copilul
·  Descifrarea emotiilor pe care copilul le traieste in situatiile conflictuale si dificile
·    Intelegerea mecanismelor naturale prin care organismul se elibereaza de stres si traume

Cei mai multi dintre parintii de astazi sunt copii care au fost educati intr-un mod autoritar.
Unele dintre consecintele stilului de educatie autoritar, asa cum rezulta ele din observatii si studii longitudinale sunt
•    Scaderea stimei de sine la copil si viitorul adult
•    Neincredere in adulti
•    Tulburari psihosomatice (ulcer, hipertensiune arteriala, alergii, astm, etc)
•    Adictii la adulti
•    Perpetuarea modelului autoritor de educatie si a consecintelor nefavorabile
•    Lipsa de asumare a responsabilitatii
•    Inhibarea creativitatii, curiozitatii si spontaneitatii naturale a copilului

Partea cea mai delicata in ce priveste stilul autoritar de educatie este ca foarte usor se poate trece de la autoritate la dominare si de aici la violenta emotionala asupra copiilor.

Conform studiului privind cunostintele, atitudinile si practicile parentale pentru familie si persoanele care ingrijesc copii cu varsta intre 0 si 6 ani, realizat in 2013 de UNICEF in Romania, una dintre principalele probleme descoperite a fost aceea ca violenta impotriva copiilor, mai ales abuzul verbal si psihologic (cum ar fi tipatul, injosirea, amenintarea, etc) si formele de pedeapsa corporala (cum ar fi palmuirea, tragerea de par) sunt tolerate si chiar acceptate.

Sandie Blanchet, reprezentantul UNICEF in Romania precizeaza ca ”cele mai recente cercetari in domeniul dezvoltarii creierului arata ca toate formele de violenta au un impact negativ asupra copiilor. Ii afecteaza atat in copilarie cat si la maturitate. Copiii victime ale violentei vor avea mai putina incredere in ei insisi si au sanse mari sa fie tematori sau sa aiba un comportament violent, sa nu se poata concentra la scoala sau sa aiba dificultati in a-si face prieteni. Exista o legatura clara intre violenta suferita in copilarie si multe dintre problemele care apar la maturitate. Obezitatea, depresia, abuzul de tutun, alcoolul, drogurile, infarctul, diabetul si cancerul sunt doar cateva dintre ele”
”Astazi abuzul verbal importiva copiilor – cu forme ca tipatul sau umilirea constante – sunt identificate in mod clar ca forme de violenta. Abuzul verbal creaza o reactie de stres in organismul si creierul copilului. Aduce modificari in chimia creierului, ceea ce afecteaza dezvoltarea si sanatatea copilului pentru tot restul vietii sale” a explicat doamna Blanchet.
Sursa Hotnews

Revenind la educatia democratica, iata cateva moduri de a cunoaste si de a experimenta principiile acesteia:

•    Lectura cartilor adresate parintilor, pe teme de educatie si puericultura
•    Participarea la cursuri de educatie pentru parinti
•    Crearea de comunitati (grupuri) de parinti care se intalnesc regulat si se sustin reciproc

Oricare ar fi stilul de educatie pe care il alegeti, este important sa il alegeti constient si cunoscand efectele pe termen lung pe care acesta le va avea pe termen lung asupra dezvoltarii copilului, dar si asupra relatiilor acestuia cu dumneavoastra si cu lumea.

Pentru mai multe informatii despre programul nostru de educatie pentru parinti
va rugam sa ne scrieti pe adresa
office@solmentis.ro